Natu.Care Premium Omega-3 TG 750 mg: analiză a compoziției și opinii

Pe ambalajul suplimentului alimentar vei găsi informația că nu ar trebui să îl consume femeile însărcinate. Acest lucru rezultă din grija noastră pentru siguranța viitoarei mame și a copilului său. Nu știm dacă suferi de vreo boală cronică, nu știm ce medicamente sau alte suplimente alimentare iei și nu cunoaștem starea ta de sănătate și evoluția sarcinii. 

Toate acestea le știe medicul și el trebuie să decidă dacă poți folosi în siguranță suplimentul alimentar cu acizi omega-3.

Acizii omega-3 sunt importanți în alimentația copiilor și a tinerilor, în special dacă nu consumă pește gras, care este cea mai bună sursă a lor. Totuși, orice supliment pentru copil sau adolescent trebuie consultat cu medicul. Medicul știe cel mai bine care este starea de sănătate a copilului tău, ce afecțiuni are și ce alte preparate ia. Compoziția suplimentului nostru este sigură, testată, lipsită de contaminanți, însă medicul trebuie să decidă dacă copilul tău are nevoie de acizi omega-3.

Nu, nu trebuie să faci pauze în suplimentare. Produsul nostru poate fi utilizat pe tot parcursul anului, mai ales dacă nu consumi pește gras, care este cea mai bună sursă de acizi omega-3. Dacă nu îți plac peștii, ia în considerare suplimentarea, de exemplu cu ulei de pește aromat.

Da, poți lua acizi omega-3 și noaptea. Momentul zilei în care consumi suplimentul nu are importanță. Există însă un aspect de care trebuie să ții cont: consumă capsulele împreună cu o masă care conține grăsimi sănătoase, deoarece acest lucru crește biodisponibilitatea acizilor omega-3, facilitând absorbția lor de către organism.

Da, veganii și vegetarienii ar trebui să suplimenteze acizii omega-3, deoarece:

• o dieta vegetală furnizează în principal acidul ALA, și nu DHA și EPA,
• sursele vegetale de acizi omega-3 nu sunt la fel de bine asimilate de organism ca cele de origine animală, mai precis din pește gras.

Persoanele cu dietă vegetală pot alege un supliment cu omega-3 din alge marine.

Pentru ca suplimentarea să fie eficientă:

• Nu bea cafea sau ceai negru în timp ce iei suplimentul, deoarece aceste băuturi reduc absorbția anumitor nutrienți.
• Nu lua capsulele pe stomacul gol – acest lucru poate afecta absorbția și poate provoca reflux.
• Evita consumul de alcool și fumatul, deoarece acestea elimină acizii omega-3 valoroși din organism.
• Închide bine ambalajul suplimentului și păstrează-l într-un loc uscat, răcoros și întunecat, pentru a menține calitatea acizilor omega-3 pentru mai mult timp.

Câteva studii științifice sugerează că forma trigliceridelor acizilor grași omega-3 este mai biodisponibilă și mai bine asimilată decât forma esteriilor etilici. Aceasta înseamnă că organismul tău va asimila mai rapid și mai mult din acizii omega-3 din suplimentul cu trigliceride decât din esteri etilici.

Pentru a evita refluxul cu gust de pește, ia capsulele la începutul unei mese copioase, de exemplu la prânz. Asigură-te că masa conține grăsimi sănătoase, precum avocado, nuci, semințe, ouă, soia.

(BIOHAZ), E. (2010). Opinia științifică despre uleiul de pește pentru consumul uman. Igiena alimentelor, inclusiv Rânceditatea. EFSA Journal, 8. https://doi.org/10.2903/j.efsa.2010.1874

7 Lucruri de Știut Despre Acizii Grași Omega-3. (n.n.). NCCIH. Accesat 27 noiembrie 2023, de la https://www.nccih.nih.gov/health/tips/things-to-know-about-omega-fatty-acids

O pește pe zi, ține cardiologul departe! – O revizuire a efectului acizilor grași omega-3 asupra sistemului cardiovascular – PMC. (n.n.). Accesat 27 noiembrie 2023, de la https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3712371/

Abd Allah, E. S. H., Gomaa, A. M. S., & Sayed, M. M. (2014). Efectul omega-3 asupra cogniției la șobolani adulți masculi cu hipotiroidism. Acta Physiologica Hungarica, 101(3), 362–376. https://doi.org/10.1556/APhysiol.101.2014.3.11

Abdelhamid, A., Hooper, L., Sivakaran, R., Hayhoe, R. P. G., & Welch, A. A. (2019). Relația dintre omega-3, omega-6 și totalul acizilor grași polinesaturați în sănătatea și starea funcțională musculo-scheletică la adulți: O revizuire sistematică și meta-analiză a studiilor controlate randomizate. Calcified Tissue International, 105(4). https://doi.org/10.1007/s00223-019-00584-3

Abdelnour, E., Jansen, M. O., & Gold, J. A. (2022). Tendințe în diagnosticarea ADHD: Recunoaștere crescută sau supra-diagnosticare? Missouri Medicine, 119(5), 467–473.

Abdullah, M., Jowett, B., Whittaker, P. J., & Patterson, L. (2019). Eficacitatea suplimentării cu omega-3 în reducerea simptomelor asociate ADHD la copii, măsurată prin scalele de evaluare Conners: O revizuire sistematică a studiilor controlate randomizate. Journal of Psychiatric Research, 110, 64–73. https://doi.org/10.1016/j.jpsychires.2018.12.002

AbuMweis, S., Abu Omran, D., Al-Shami, I., & Jew, S. (2021). Raportul dintre acidul eicosapentaenoic și acidul docosahexaenoic ca modulator pentru efectele cardio-metabolice ale suplimentelor cu omega-3: O meta-regresie a studiilor clinice randomizate. Complementary Therapies in Medicine, 57, 102662. https://doi.org/10.1016/j.ctim.2021.102662

Allam-Ndoul, B., Guénard, F., Barbier, O., & Vohl, M.-C. (2017). Efectul diferitelor concentrații de acizi grași omega-3 asupra macrofagelor stimulate THP-1. Genes & Nutrition, 12(1), 7. https://doi.org/10.1186/s12263-017-0554-6

Amjad Khan, W., Chun-Mei, H., Khan, N., Iqbal, A., Lyu, S.-W., & Shah, F. (2017). Plante bioengineerate potențial sursă de acizi grași omega-3. BioMed Research International, 2017, 7348919. https://doi.org/10.1155/2017/7348919

Creșterea raportului omega-6/omega-3 crește riscul de obezitate – PMC. (n.n.). Accesat 27 noiembrie 2023, de la https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4808858/

Anderson, G. J., Connor, W. E., & Corliss, J. D. (1990). Acidul docosahexaenoic este acidul gras n-3 preferat în dietă pentru dezvoltarea creierului și retinei. Pediatric Research, 27(1), 89–97. https://doi.org/10.1203/00006450-199001000-00023

Asbaghi, O., Choghakhori, R., & Abbasnezhad, A. (2019). Efectul co-suplimentării cu omega-3 și vitamina E asupra concentrațiilor lipidelor serice la pacienți supraponderali cu tulburări metabolice: O revizuire sistematică și meta-analiză a studiilor controlate randomizate. Diabetes & Metabolic Syndrome: Clinical Research & Reviews, 13(4), 2525–2531. https://doi.org/10.1016/j.dsx.2019.07.001

Asocierea dintre aportul alimentar de acizi grași omega-3 și depresie la femeile postmenopauzale – PMC. (n.n.). Accesat 27 noiembrie 2023, de la https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC8313386/

Austria, J. A., Richard, M. N., Chahine, M. N., Edel, A. L., Malcolmson, L. J., Dupasquier, C. M. C., & Pierce, G. N. (2008). Biodisponibilitatea acidului alfa-linolenic la subiecți după ingestia a trei forme diferite de semințe de in. Journal of the American College of Nutrition, 27(2), 214–221. https://doi.org/10.1080/07315724.2008.10719693

Avallone, R., Vitale, G., & Bertolotti, M. (2019). Acizii grași omega-3 și bolile neurodegenerative: Noi dovezi din studiile clinice. International Journal of Molecular Sciences, 20(17), 4256. https://doi.org/10.3390/ijms20174256

Backes, J., Anzalone, D., Hilleman, D., & Catini, J. (2016). Relevanța clinică a acizilor grași omega-3 în managementul hipertrigliceridemiei. Lipids in Health and Disease, 15(1), 118. https://doi.org/10.1186/s12944-016-0286-4

Balanzá-Martínez, V., Fries, G. R., Colpo, G. D., Silveira, P. P., Portella, A. K., Tabaréz-Seisdedos, R., & Kapczinski, F. (2011). Utilizarea terapeutică a acizilor grași omega-3 în tulburarea bipolară. Expert Review of Neurotherapeutics, 11(7), 1029–1047. https://doi.org/10.1586/ern.11.42

Balbás, G. M., Regaña, M. S., & Millet, P. U. (2011). Studiu privind utilizarea acizilor grași omega-3 ca supliment terapeutic în tratamentul psoriazisului. Clinical, Cosmetic and Investigational Dermatology, 4, 73–77. https://doi.org/10.2147/CCID.S17220

Balić, A., Vlašić, D., Žužul, K., Marinović, B., & Bukvić Mokos, Z. (2020). Acizii grași polinesaturați omega-3 versus omega-6 în prevenția și tratamentul bolilor inflamatorii ale pielii. International Journal of Molecular Sciences, 21(3), Articol 3. https://doi.org/10.3390/ijms21030741

Behboudi-Gandevani, S., Hariri, F.-Z., & Moghaddam-Banaem, L. (2018). Efectul suplimentării cu acizi grași omega-3 asupra sindromului premenstrual și calității vieții: Un studiu clinic randomizat. Journal of Psychosomatic Obstetrics and Gynaecology, 39(4), 266–272. https://doi.org/10.1080/0167482X.2017.1348496

Boone, K. M., Klebanoff, M. A., Rogers, L. K., Rausch, J., Coury, D. L., & Keim, S. A. (2022). Efectele suplimentării cu acizi grași omega-3-6-9 asupra comportamentului și somnului la copii pretermine cu simptomatologie autistă: Analiză secundară a unui studiu clinic randomizat. Early Human Development, 169, 105588. https://doi.org/10.1016/j.earlhumdev.2022.105588

Bozzatello, P., Brignolo, E., De Grandi, E., & Bellino, S. (2016). Suplimentarea cu acizi grași omega-3 în tulburările psihiatrice: O revizuire a datelor din literatură. Journal of Clinical Medicine, 5(8), Articol 8. https://doi.org/10.3390/jcm5080067

Bradberry, J. C., & Hilleman, D. E. (2013). Prezentare generală a terapiei cu acizi grași omega-3. Pharmacy and Therapeutics, 38(11), 681–691.

Bryhn, M., Hansteen, H., Schanche, T., & Aakre, S. E. (2006). Biodisponibilitatea și farmacodinamica diferitelor concentrații de esterii etilici ai acizilor grași omega-3. Prostaglandins, Leukotrienes, and Essential Fatty Acids, 75(1), 19–24. https://doi.org/10.1016/j.plefa.2006.04.003

Calder, P. C. (2010). Acizii grași omega-3 și procesele inflamatorii. Nutrients, 2(3), 355–374. https://doi.org/10.3390/nu2030355

Calder, P. C., Waitzberg, D. L., Klek, S., & Martindale, R. G. (2020). Lipidele în nutriția parenterală: Aspecte biologice. Journal of Parenteral and Enteral Nutrition, 44(S1), S21–S27. https://doi.org/10.1002/jpen.1756

Callaway, J., Schwab, U., Harvima, I., Halonen, P., Mykkänen, O., Hyvönen, P., & Järvinen, T. (2005). Eficacitatea uleiului de cânepă din dietă la pacienții cu dermatită atopică. The Journal of Dermatological Treatment, 16(2), 87–94. https://doi.org/10.1080/09546630510035832

Campoy, C., Escolano-Margarit, M. V., Anjos, T., Szajewska, H., & Uauy, R. (2012). Acizii grași omega-3 asupra creșterii copilului, acuității vizuale și neurodezvoltării. British Journal of Nutrition, 107(S2), S85–S106. https://doi.org/10.1017/S0007114512001493

Canhada, S., Castro, K., Perry, I. S., & Luft, V. C. (2018). Suplimentarea cu acizi grași omega-3 în boala Alzheimer: O revizuire sistematică. Nutritional Neuroscience, 21(8), 529–538. https://doi.org/10.1080/1028415X.2017.1321813

Castro Dos Santos, N. C., Furukawa, M. V., Oliveira-Cardoso, I., Cortelli, J. R., Feres, M., Van Dyke, T., & Rovai, E. S. (2022). Utilizarea acizilor grași omega-3 ca adjuvant în terapia parodontală non-chirurgicală aduce beneficii suplimentare în tratamentul parodontitei? O revizuire sistematică și meta-analiză. Journal of Periodontal Research, 57(3), 435–447. https://doi.org/10.1111/jre.12984

Chae, M., & Park, K. (2021). Asociația dintre aportul alimentar de acizi grași omega-3 și depresie la femeile postmenopauzale. Nutrition Research and Practice, 15(4), 468. https://doi.org/10.4162/nrp.2021.15.4.468

Chang, J. P.-C., Su, K.-P., Mondelli, V., & Pariante, C. M. (2018). Acizii grași polinesaturați omega-3 în tinerii cu tulburare de deficit de atenție și hiperactivitate: O revizuire sistematică și meta-analiză a studiilor clinice și biologice. Neuropsychopharmacology, 43(3), 534–545. https://doi.org/10.1038/npp.2017.160

Chauhan, S., Kodali, H., Noor, J., Ramteke, K., & Gawai, V. (2017). Rolul acizilor grași omega-3 asupra profilului lipidic în dislipidemia diabetică: Studiu clinic randomizat, cu orbire simplă. Journal of Clinical and Diagnostic Research : JCDR, 11(3), OC13–OC16. https://doi.org/10.7860/JCDR/2017/20628.9449

Chen, B., & Dong, S. (2022). Contaminarea cu mercur în pește și efectele asupra sănătății femeilor însărcinate și a fătului lor, precum și ghiduri pentru consumul de pește - Recenzie narativă. International Journal of Environmental Research and Public Health, 19(23), 15929. https://doi.org/10.3390/ijerph192315929

Ciubotaru, I., Lee, Y.-S., & Wander, R. C. (2003). Uleiul de pește din dietă scade proteina C-reactivă, interleukina-6 și raportul triacilgliceride/colesterol HDL în femeile postmenopauzale sub tratament hormonal. The Journal of Nutritional Biochemistry, 14(9), 513–521. https://doi.org/10.1016/s0955-2863(03)00101-3

Coletta, J. M., Bell, S. J., & Roman, A. S. (2010). Acizii grași omega-3 și sarcina. Reviews in Obstetrics and Gynecology, 3(4), 163–171.

Combarros, D., Castilla-Castaño, E., Lecru, L. A., Pressanti, C., Amalric, N., & Cadiergues, M. C. (2020). Evaluarea prospectivă, randomizată, dublu-orb și cu placebo a efectelor unui supliment cu acizi grași esențiali n-3 (Agepi® ω3) asupra semnelor clinice și concentrațiilor de acizi grași în membrana eritrocitară, firele de păr și suprafața pielii la câinii cu blană de calitate slabă. Prostaglandins, Leukotrienes, and Essential Fatty Acids, 159, 102140. https://doi.org/10.1016/j.plefa.2020.102140

Conquer, J. A., & Holub, B. J. (1996). Suplimentarea cu o sursă de alge de acid docosahexaenoic crește nivelul de acizi grași n-3 și modifică anumite factori de risc pentru boala de inimă la subiecți vegetarieni. The Journal of Nutrition, 126(12), 3032–3039. https://doi.org/10.1093/jn/126.12.3032

Craddock, J. C., Probst, Y. C., Neale, E. P., & Peoples, G. E. (2022). Comparație transversală a profilului acizilor grași din sângele complet și indicele omega-3 la sportivi masculini vegani și omnivori. Journal of the American Nutrition Association, 41(3), 333–341. https://doi.org/10.1080/07315724.2021.1886196

Crupi, R., & Cuzzocrea, S. (2022). Rolul EPA în inflamație: Mecanisme, efecte și relevanță clinică. Biomolecules, 12(2), 242. https://doi.org/10.3390/biom12020242

Davidson, M. H., Johnson, J., Rooney, M. W., Kyle, M. L., & Kling, D. F. (2012). O formulare nouă de acizi grași omega-3 fără omega-3 a îmbunătățit dramatic biodisponibilitatea în timpul unei diete cu conținut scăzut de grăsimi comparativ cu esterii etilici ai acizilor grași omega-3: Studiul ECLIPSE (Epanova® comparativ cu Lovaza® într-o evaluare farmacocinetică cu doză unică). Journal of Clinical Lipidology, 6(6), 573–584. https://doi.org/10.1016/j.jacl.2012.01.002

Davidson, M. H., Kling, D., & Maki, K. C. (2011). Dezvoltări noi în strategiile bazate pe acizi grași omega-3. Current Opinion in Lipidology, 22(6), 437–444. https://doi.org/10.1097/MOL.0b013e32834bd642

de Lorgeril, M., & Salen, P. (2012). Noi perspective asupra efectelor asupra sănătății ale acizilor grași saturați și polinesaturați omega-6 și omega-3 din dietă. BMC Medicine, 10(1), 50. https://doi.org/10.1186/1741-7015-10-50

de Wilde, M. C., Vellas, B., Girault, E., Yavuz, A. C., & Sijben, J. W. (2017). Nivelul scăzut de nutrienți din creier și sânge la pacienții cu Alzheimer: Rezultate din meta-analize. Alzheimer’s & Dementia: Translational Research & Clinical Interventions, 3(3), 416–431. https://doi.org/10.1016/j.trci.2017.06.002

Derbyshire, E. (2017). Au acizii grași omega-3/6 un rol terapeutic la copiii și tinerii cu ADHD? Journal of Lipids, 2017, 6285218. https://doi.org/10.1155/2017/6285218

Desbois, A. P., & Lawlor, K. C. (2013). Activitatea antibacteriană a acizilor grași cu lanț lung și polinesaturați împotriva Propionibacterium acnes și Staphylococcus aureus. Marine Drugs, 11(11), Articol 11. https://doi.org/10.3390/md11114544

Deutch, B. (1995). Durerea menstruală la femeile daneze corelată cu aportul scăzut de acizi grași n-3. European Journal of Clinical Nutrition, 49(7), 508–516.

Diana, F. M., & Fitria, N. (2022). Asociația dintre omega-3 și omega-6 și dezvoltarea copilului: O revizuire sistematică. Nutriție Clinică și Dietetică Spitalicească, 42(2), Articol 2. https://doi.org/10.12873/422fivi

Acizii grași polinesaturați omega-6/omega-3 din dietă și omega-3 sunt asociați cu obezitatea generală și abdominală la adulți: Studiul Național de Dietă și Nutriție din UK – [Raport Scite]. (n.n.). Accesat 27 noiembrie 2023, de la https://scite.ai/reports/dietary-omega-6-omega-3-polyunsaturated-fatty-acid-A3rjvKNe?showReferences=true

Djuricic, I., & Calder, P. C. (2021). Beneficiile acizilor grași polinesaturați omega-6 și omega-3 asupra sănătății umane: Actualizare pentru 2021. Nutrients, 13(7), 2421. https://doi.org/10.3390/nu13072421

Downie, L. E., Gad, A., Wong, C. Y., Gray, J. H. V., Zeng, W., Jackson, D. C., & Vingrys, A. J. (2018). Modificarea disconfortului cu lentile de contact prin abordări antiinflamatorii: Studiu controlat randomizat. Investigative Ophthalmology & Visual Science, 59(8), 3755–3766. https://doi.org/10.1167/iovs.18-24758

Downie, L. E., & Vingrys, A. J. (2018). Suplimentarea orală cu omega-3 scade presiunea intraoculară la adulții normotensivi. Translational Vision Science & Technology, 7(3), 1. https://doi.org/10.1167/tvst.7.3.1

Grupul de cercetare pentru evaluarea și managementul ochiului uscat, Asbell, P. A., Maguire, M. G., Pistilli, M., Ying, G., Szczotka-Flynn, L. B., Hardten, D. R., Lin, M. C., & Shtein, R. M. (2018). Suplimentarea cu acizi grași n-3 pentru tratamentul sindromului ochiului uscat. The New England Journal of Medicine, 378(18), 1681–1690. https://doi.org/10.1056/NEJMoa1709691

Dyall, S. C. (2015). Acizii grași omega-3 cu lanț lung și creierul: O revizuire a efectelor independente și comune ale EPA, DPA și DHA. Frontiers in Aging Neuroscience, 7, 52. https://doi.org/10.3389/fnagi.2015.00052

Dyall, S. C., & Michael-Titus, A. T. (2008). Beneficiile neurologice ale acizilor grași omega-3. NeuroMolecular Medicine, 10(4), 219–235. https://doi.org/10.1007/s12017-008-8036-z

Dyerberg, J., Madsen, P., Møller, J. M., Aardestrup, I., & Schmidt, E. B. (2010). Biodisponibilitatea formulărilor de acizi grași omega-3 din mare. Prostaglandins, Leukotrienes, and Essential Fatty Acids, 83(3), 137–141. https://doi.org/10.1016/j.plefa.2010.06.007

Ebrahimi, M., Ghayour-Mobarhan, M., Rezaiean, S., Hoseini, M., Parizade, S. M. R., Farhoudi, F., Hosseininezhad, S. J., Tavallaei, S., Vejdani, A., Azimi-Nezhad, M., Shakeri, M. T., Rad, M. A., Mobarra, N., Kazemi-Bajestani, S. M. R., & Ferns, G. A. A. (2009). Suplimentele cu acizi grași omega-3 îmbunătățesc profilul de risc cardiovascular la subiecții cu sindrom metabolic, inclusiv markeri ai inflamației și auto-imunității. Acta Cardiologica, 64(3), 321–327. https://doi.org/10.2143/AC.64.3.2038016

Efectele acizilor grași polinesaturați omega-3 asupra funcției plachetare la subiecți sănătoși și cu boli cardiovasculare – PubMed. (n.n.). Accesat 27 noiembrie 2023, de la https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/23329646/

EFSA evaluează siguranța acizilor grași cu lanț lung omega-3 | EFSA. (2012, 27 iulie). https://www.efsa.europa.eu/en/press/news/120727

Panelul EFSA pentru Produse Dietetice, Nutriție și Alergii (NDA). (2012). Opinia științifică privind nivelul maxim tolerabil de ingestie pentru acidul eicosapentaenoic (EPA), acidul docosahexaenoic (DHA) și acidul docosapentaenoic (DPA). EFSA Journal, 10(7), 2815. https://doi.org/10.2903/j.efsa.2012.2815

Elbahnasawy, A. S., Valeeva, E. R., El-Sayed, E. M., & Stepanova, N. V. (2019). Efectul protector al uleiurilor dietetice conținând acizi grași omega-3 împotriva osteoporozei induse de glucocorticoizi. Journal of Nutrition and Health, 52(4), 323–331. https://doi.org/10.4163/jnh.2019.52.4.323

Eslick, G. D., Howe, P. R. C., Smith, C., Priest, R., & Bensoussan, A. (2009). Beneficiile suplimentării cu ulei de pește în hipercolesterolemie: O revizuire sistematică și meta-analiză. International Journal of Cardiology, 136(1), 4–16. https://doi.org/10.1016/j.ijcard.2008.03.092

Fabian, C. J., Kimler, B. F., & Hursting, S. D. (2015). Acizii grași omega-3 pentru prevenirea și supraviețuirea cancerului de sân. Breast Cancer Research, 17(1), 62. https://doi.org/10.1186/s13058-015-0571-6

Acizii grași – O prezentare generală | ScienceDirect Topics. (n.n.). Accesat 27 noiembrie 2023, de la https://www.sciencedirect.com/topics/earth-and-planetary-sciences/fatty-acids

Flock, M. R., Harris, W. S., & Kris-Etherton, P. M. (2013). Acizii grași omega-3 cu lanț lung: Timpul pentru a stabili un aport de referință dietetic. Nutrition Reviews, 71(10), 692–707. https://doi.org/10.1111/nure.12071

Fortin, P. R., Lew, R. A., Liang, M. H., Wright, E. A., Beckett, L. A., Chalmers, T. C., & Sperling, R. I. (1995). Validarea unei meta-analize: Efectele uleiului de pește în artrita reumatoidă. Journal of Clinical Epidemiology, 48(11), 1379–1390. https://doi.org/10.1016/0895-4356(95)00028-3

Friday, K. E., Childs, M. T., Tsunehara, C. H., Fujimoto, W. Y., Bierman, E. L., & Ensinck, J. W. (1989). Nivel crescut de glucoză plasmatică și niveluri scăzute de trigliceride în urma suplimentării cu acizi grași omega-3 la diabetul de tip II. Diabetes Care, 12(4), 276–281. https://doi.org/10.2337/diacare.12.4.276

Fritsche, K. L. (2015). Știința acizilor grași și inflamației. Advances in Nutrition, 6(3), 293S-301S. https://doi.org/10.3945/an.114.006940

Furman, D., Campisi, J., Verdin, E., Carrera-Bastos, P., Targ, S., Franceschi, C., Ferrucci, L., Gilroy, D. W., Fasano, A., Miller, G. W., Miller, A. H., Mantovani, A., Weyand, C. M., Barzilai, N., Goronzy, J. J., Rando, T. A., Effros, R. B., Lucia, A., Kleinstreuer, N., & Slavich, G. M. (2019). Inflamația cronică în etiologia bolii pe tot parcursul vieții. Nature medicine, 25(12), 1822–1832. https://doi.org/10.1038/s41591-019-0675-0

Ghasemi Fard, S., Wang, F., Sinclair, A. J., Elliott, G., & Turchini, G. M. (2019). Cum afectează consumul ridicat de pește cu DHA sănătatea? O revizuire sistematică a dovezilor. Critical Reviews in Food Science and Nutrition, 59(11), 1684–1727. https://doi.org/10.1080/10408398.2018.1425978

Goldberg, R. J., & Katz, J. (2007). O meta-analiză a efectelor analgezice ale suplimentării cu acizi grași polinesaturați omega-3 pentru durerea articulară inflamatorie. Pain, 129(1–2), 210–223. https://doi.org/10.1016/j.pain.2007.01.020

González, F. E., & Báez, R. V. (2017). IN TIME: IMPORTANȚA omega-3 în nutriția infantilă. Revista Paulista de Pediatrie, 35, 03–04. https://doi.org/10.1590/1984-0462/;2017;35;1;00018

Greenberg, J. A., Bell, S. J., & Ausdal, W. V. (2008). Suplimentarea cu acizi grași omega-3 în timpul sarcinii. Reviews in Obstetrics and Gynecology, 1(4), 162–169.

Grosso, G., Galvano, F., Marventano, S., Malaguarnera, M., Bucolo, C., Drago, F., & Caraci, F. (2014). Acizii grași omega-3 și depresia: Dovezi științifice și mecanisme biologice. Oxidative Medicine and Cellular Longevity, 2014, 313570. https://doi.org/10.1155/2014/313570

Guesnet, P., & Alessandri, J.-M. (2011). Acidul docosahexaenoic (DHA) și sistemul nervos central în dezvoltare – Implicații pentru recomandările dietetice. Biochimie, 93(1), 7–12. https://doi.org/10.1016/j.biochi.2010.05.005

Guo, Y., Ma, B., Li, X., Hui, H., Zhou, Y., Li, N., & Xie, X. (2022). Acizii grași polinesaturați omega-3 pot reduce nivelurile de IL-6 și TNF la pacienții cu cancer. The British Journal of Nutrition, 1–34. https://doi.org/10.1017/S0007114522000575

Gupta, R., Lakshmy, R., Abraham, R. A., Reddy, K. S., Jeemon, P., & Prabhakaran, D. (2013). Raportul seric omega-6/omega-3 și markerii de risc pentru boli cardiovasculare într-o populație industrializată din Delhi. Food and Nutrition Sciences, 4(9), Articol 9. https://doi.org/10.4236/fns.2013.49A1015

GUS. (n.n.-a). Statistica deceselor și mortalității din cauza bolilor sistemului circulator. stat.gov.pl. Accesat 27 noiembrie 2023, de la https://stat.gov.pl/obszary-tematyczne/ludnosc/ludnosc/statystyka-zgonow-i-umieralnosci-z-powodu-chorob-ukladu-krazenia,22,1.html

GUS. (n.n.-b). Mortalitatea în 2021. Decesele după cauze – Date preliminare. stat.gov.pl. Accesat 27 noiembrie 2023, de la https://stat.gov.pl/obszary-tematyczne/ludnosc/statystyka-przyczyn-zgonow/umieralnosc-w-2021-roku-zgony-wedlug-przyczyn-dane-wstepne,10,3.html

Helland, I. B., Smith, L., Saarem, K., Saugstad, O. D., & Drevon, C. A. (2003). Suplimentarea maternă cu acizi grași n-3 cu lanț foarte lung în timpul sarcinii și alăptării crește IQ-ul copiilor la vârsta de 4 ani. Pediatrics, 111(1), e39-44. https://doi.org/10.1542/peds.111.1.e39

Hidaka, B. H., Li, S., Harvey, K. E., Carlson, S. E., Sullivan, D. K., Kimler, B. F., Zalles, C. M., & Fabian, C. J. (2015). Acizii grași omega-3 și omega-6 în sânge și țesutul mamar la femeile cu risc crescut și asocierea cu citomorfologia atipică. Cancer Prevention Research, 8(5), 359–364. https://doi.org/10.1158/1940-6207.CAPR-14-0351

Horrocks, L. A., & Yeo, Y. K. (1999). Beneficiile pentru sănătate ale acidului docosahexaenoic (DHA). Pharmacological Research, 40(3), 211–225. https://doi.org/10.1006/phrs.1999.0495

Innes, J. K., & Calder, P. C. (2018). Acizii grași omega-6 și inflamația. Prostaglandins, Leukotrienes and Essential Fatty Acids, 132, 41–48. https://doi.org/10.1016/j.plefa.2018.03.004

Innis, S. M. (2008). Acizii grași omega-3 din dietă și dezvoltarea creierului. Brain Research, 1237, 35–43. https://doi.org/10.1016/j.brainres.2008.08.078

Jerosch, J. (2011). Efectele glucosaminei și sulfatului de condroitină asupra metabolismului cartilajului în OA: Perspective asupra altor nutrienți, în special acizi grași omega-3. International Journal of Rheumatology, 2011, e969012. https://doi.org/10.1155/2011/969012

Jiang, H., Shi, X., Fan, Y., Wang, D., Li, B., Zhou, J., Pei, C., & Ma, L. (2021). Consumul de acizi grași omega-3 din dietă și aportul de pește și riscul de degenerescență maculară legată de vârstă. Clinical Nutrition (Edinburgh, Scotland), 40(12), 5662–5673. https://doi.org/10.1016/j.clnu.2021.10.005

Johnson, M. (2014). Acizii grași omega-3, omega-6 și omega-9: Implicații pentru bolile cardiovasculare și alte afecțiuni. Journal of Glycomics & Lipidomics, 04(04). https://doi.org/10.4172/2153-0637.1000123

Kangari, H., Eftekhari, M. H., Sardari, S., Hashemi, H., Salamzadeh, J., Ghassemi-Broumand, M., & Khabazkhoob, M. (2013). Consumul pe termen scurt de omega-3 oral și sindromul ochiului uscat. Ophthalmology, 120(11), 2191–2196. https://doi.org/10.1016/j.ophtha.2013.04.006

Karcz, K., Królak-Olejnik, B., & Paluszyńska, D. (2019). Dieta vegetariană în sarcină și alăptare – Siguranță și reguli pentru echilibrarea planului alimentar în aspectul dezvoltării optime a fătului și a copilului. Polski Merkuriusz Lekarski: Organ Polskiego Towarzystwa Lekarskiego, 46(271), 45–50.

Kavyani, Z., Musazadeh, V., Fathi, S., Hossein Faghfouri, A., Dehghan, P., & Sarmadi, B. (2022). Eficacitatea suplimentării cu acizi grași omega-3 asupra biomarkerilor inflamatori: O meta-analiză de tip umbrelă. International Immunopharmacology, 111, 109104. https://doi.org/10.1016/j.intimp.2022.109104

Kawamura, A., Ooyama, K., Kojima, K., Kachi, H., Abe, T., Amano, K., & Aoyama, T. (2011). Suplimentarea dietetică cu acid gamma-linolenic îmbunătățește parametrii pielii la subiecții cu piele uscată și dermatită atopică ușoară. Journal of Oleo Science, 60(12), 597–607. https://doi.org/10.5650/jos.60.597

Kendall, A. C., Kiezel-Tsugunova, M., Brownbridge, L. C., Harwood, J. L., & Nicolaou, A. (2017). Funcțiile lipidice ale pielii: Efecte diferențiate ale acizilor grași polinesaturați n-3 asupra ceramidelor cutanate, într-un model de cultură de organe ale pielii umane. Biochimica et Biophysica Acta (BBA) - Biomembranes, 1859(9, Part B), 1679–1689. https://doi.org/10.1016/j.bbamem.2017.03.016

Kessler, R. C., Chiu, W. T., Demler, O., Merikangas, K. R., & Walters, E. E. (2005). Prevalența, severitatea și comorbiditatea tulburărilor DSM-IV pe o perioadă de 12 luni în Studiul Național de Comorbiditate. Archives of General Psychiatry, 62(6), 617–627. https://doi.org/10.1001/archpsyc.62.6.617

Khalili, L., Valdes-Ramos, R., & Harbige, L. S. (2021). Efectul suplimentării cu acizi grași n-3 (Omega-3) asupra biomarkerilor metabolici și inflamatori și asupra greutății corporale la pacienții cu diabet zaharat de tip 2: O revizuire sistematică și meta-analiză a studiilor controlate randomizate. Metabolites, 11(11), 742. https://doi.org/10.3390/metabo11110742

Kiecolt-Glaser, J. K., Belury, M. A., Andridge, R., Malarkey, W. B., & Glaser, R. (2011). Suplimentarea cu omega-3 reduce inflamația și anxietatea la studenții la medicină: Un studiu controlat randomizat. Brain, Behavior, and Immunity, 25(8), 1725–1734. https://doi.org/10.1016/j.bbi.2011.07.229

Kim, H. (2011). Glutamina ca imunonutrient. Yonsei Medical Journal, 52(6), 892–897. https://doi.org/10.3349/ymj.2011.52.6.892

Kruger, M. C., Coetzer, H., de Winter, R., Gericke, G., & van Papendorp, D. H. (1998). Suplimentarea cu calciu, acid gamma-linolenic și acid eicosapentaenoic în osteoporoza senilă. Aging (Milan, Italy), 10(5), 385–394. https://doi.org/10.1007/BF03339885

Krupa, K., Fritz, K., & Parmar, M. (2023). Acizi grași omega-3. În StatPearls. StatPearls Publishing. http://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK564314/

Kucukgoncu, S., Zhou, E., Lucas, K. B., & Tek, C. (2017). Acidul alfa-lipoic (ALA) ca supliment pentru pierderea în greutate: Rezultate dintr-o meta-analiză a studiilor controlate randomizate. Obesity reviews: an official journal of the International Association for the Study of Obesity, 18(5), 594–601. https://doi.org/10.1111/obr.12528

Lane, K. E., Wilson, M., Hellon, T. G., & Davies, I. G. (2022). Biodisponibilitatea și conversia surselor vegetale de acizi grași omega-3 – o revizuire pentru actualizarea opțiunilor de suplimentare pentru vegetarieni și vegani. Critical Reviews in Food Science and Nutrition, 62(18), 4982–4997. https://doi.org/10.1080/10408398.2021.1880364

Lavialle, M., Champeil-Potokar, G., Alessandri, J. M., Balasse, L., Guesnet, P., Papillon, C., Pévet, P., Vancassel, S., Vivien-Roels, B., & Denis, I. (2008). O dietă deficitară în acizi grași polinesaturați (n-3) distorsionează activitatea locomotorie zilnică, ritmul de melatonină și dopamina striatală la hamsters sirieni. The Journal of Nutrition, 138(9), 1719–1724. https://doi.org/10.1093/jn/138.9.1719

Lawson, L. D., & Hughes, B. G. (1988). Absorbția acidului eicosapentaenoic și acidului docosahexaenoic din triacilgliceridele de ulei de pește sau esterii etilici de ulei de pește, co-ingerați cu o masă bogată în grăsimi. Biochemical and Biophysical Research Communications, 156(2), 960–963. https://doi.org/10.1016/s0006-291x(88)80937-9

Löfvenborg, J. E., Andersson, T., Carlsson, P.-O., Dorkhan, M., Groop, L., Martinell, M., Tuomi, T., Wolk, A., & Carlsson, S. (2014). Consumul de pește gras și riscul de diabet autoimun latent la adulți. Nutrition & Diabetes, 4(10), e139. https://doi.org/10.1038/nutd.2014.36

Lordan, S., Ross, R. P., & Stanton, C. (2011). Bioactiva marine ca ingrediente funcționale: Potențial de reducere a incidenței bolilor cronice. Marine Drugs, 9(6), 1056–1100. https://doi.org/10.3390/md9061056

Mano, Y., Kato, A., Fukuda, N., Yamada, K., & Yanagimoto, K. (2022). Influența consumului de ulei de pește bogat în eicosapentaenoic asupra stresului oxidativ în faza menstruală: Un studiu dublu-orb, controlat, randomizat. Women’s Health Reports, 3(1), 643–651. https://doi.org/10.1089/whr.2022.0003

Uleiuri marine. (2006). În Drugs and Lactation Database (LactMed®). National Institute of Child Health and Human Development. http://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK501898/

Mark, B. J., Beaty, A. D., & Slavin, R. G. (2008). Sunt sigure suplimentele cu ulei de pește pentru pacienții alergici la pești cu înotătoare? Allergy and Asthma Proceedings, 29(5), 528–529. https://doi.org/10.2500/aap.2008.29.3159

Marklund, M., Wu, J. H. Y., Imamura, F., Del Gobbo, L. C., Fretts, A., de Goede, J., Shi, P., Tintle, N., Wennberg, M., Aslibekyan, S., Chen, T.-A., de Oliveira Otto, M. C., Hirakawa, Y., Eriksen, H. H., Kröger, J., Laguzzi, F., Lankinen, M., Murphy, R. A., Prem, K., & Hellip; null, null. (2019). Biomarkeri ai acizilor grași dietetici omega-6 și incidenta bolilor cardiovasculare și mortalitatea. Circulation, 139(21), 2422–2436. https://doi.org/10.1161/CIRCULATIONAHA.118.038908

Martins, J. G. (2009). Se pare că EPA, dar nu DHA, este responsabil pentru eficacitatea suplimentării cu acizi grași polinesaturați omega-3 în depresie: Dovezi dintr-o meta-analiză a studiilor controlate randomizate. Journal of the American College of Nutrition, 28(5), 525–542. https://doi.org/10.1080/07315724.2009.10719785

McNamara, R. K. (2016). Rolul acizilor grași omega-3 în etiologia, tratamentul și prevenirea depresiei: Stare actuală și direcții viitoare. Journal of Nutrition & Intermediary Metabolism, 5, 96–106. https://doi.org/10.1016/j.jnim.2016.04.004

Merle, B., Delyfer, M.-N., Korobelnik, J.-F., Rougier, M.-B., Colin, J., Malet, F., Féart, C., Le Goff, M., Dart